Impregnare betonului
Impregnarea se utilizează după uscarea betonului. Impregnarea modifică capacităţile stratului superior de beton cu o adîncime de 5mm. Acest lucru este suficient pentru ca betonul sa capete o rezistenţă mai mare faţă de factorii externi agresivi.
Clasificarea impregnarii betonului
- Impregnare pentru consolidarea betonului - se realizează datorită substanţelor anorganice, care modifică structura moleculară a stratului superior de beton, conferindu-i un grad înalt de rezistenţă şi capacitatea de a rezista solicitărilor mecanice.
- Impregnare pentru desprăfuire a betonului. Acest tip de impregnare este larg răspândit în încăperile unde podeaua din beton rămâne deschisă și este supusă sarcinilor grele, precum şi adesea este folosită pentru a proteja suprafeţele exterioare expuse în aer liber.
- Impregnarea hidrofobă sau hidrofugă pentru beton – prin această procedura se umple toate microcrăpăturile şi porii betonului cu o soluţie specială. Principalul rezultat al acestei impregnări este capacitatea de a respinge apa, şi de asemenea de a împiedica infiltarea sarurilor şi apariţia fisurilor.
Regulile de baza pentru aplicarea impregnării pentru beton
- Impregnarea nu se aplica pe betonul proaspat, chiar daca este posibil să mergeţi pe el – trebuie să treacă minim cîteva săptămîni, timp în care betonul capătă rezistenţa şi puterea necesară pentru impregnare.
- Toate impregnările sunt aplicate la o temperatura de +5˚C pina la +40˚C. O temperatură mai mare sau mai joasă modifică proprietăţile nu numai a impregnării dar şi a betonului prelucrat.
- Crăpăturile mici, fisurile şi alte defecte neînsemnate ale suprafeţei betonului, trebuie eliminate in mod obligatoriu prin şlefuire. Trebuie de menţionat faptul că impregnarea pentru beton modifică structura betonului, doar la nivel molecular nu şi corecteaza defectele fizice.
- Înainte de a aplica orice tip de impregnare, suprafaţa de beton trebuie curaţată insistent de murdarie şi praf.
